Ce este prejudecata cognitivă? Definiție, exemple și sfaturi

De ce durerea pierderii lui $100 este de două ori mai mare decât fericirea găsirii lui $100?

De ce ne concentrăm asupra veștilor proaste, dar ignorăm cele bune? 

De ce ne agățăm de investiții proaste doar pentru că deja am cheltuit bani pe ele?

Nu pentru că ești pesimist sau nu te pricepi la bani. Ci pentru că creierul tău este programat să fie paranoic.

Trăim într-o lume confortabilă, în ‘modul de supraviețuire’, iar această neconcordanță creează erori sistematice în gândirea noastră, cunoscute sub numele de prejudecăți cognitive. 

Deci, ce este mai exact o prejudecată cognitivă?

Asta vom discuta astăzi. Vom vedea definiția prejudecății cognitive, cu exemple de prejudecăți cognitive.

Vom afla, de asemenea, care sunt cauzele, diferitele tipuri și cum putem reduce prejudecățile cognitive în lumea reală.

Să intrăm în subiect.

---

Principalele concluzii

• O prejudecată cognitivă este o eroare sistematică de gândire cauzată de încercarea creierului de a simplifica procesarea informațiilor.

• Creierul nostru este un software învechit. Prioritizăm viteza (supraviețuirea în savană) în detrimentul acurateței (logica modernă), ceea ce duce la erori de tipul “Tipul 1”.

• Prejudecățile sunt scurtături (euristice) pe care creierul le folosește pentru a economisi energie, adesea sacrificând acuratețea faptelor în favoarea unei senzații suficient de plăcute.

• Codul prejudecăților cognitive împarte peste 180 de prejudecăți în 4 categorii: supraîncărcare informațională, lipsă de sens, nevoie de viteză și modificări ale memoriei.

• Nu poți elimina prejudecățile, dar le poți gestiona. IA contribuie, de asemenea, la reducerea sarcinii cognitive.

---

Ce este prejudecata cognitivă?

Imaginați-vă că creierul vostru este o bilă de bowling care este ușor mai grea pe o parte.

Indiferent cât de drept încerci să arunci, greutatea internă face ca mingea să se curbeze într-o anumită direcție de fiecare dată. 

Exact asta este o prejudecată cognitivă — o tendință înnăscută în judecata ta.

• Definiție clară a prejudecății cognitive

Prejudecata cognitivă este alcătuită din două cuvinte: 

• Cognitiv provine din latină a cunoaște, ceea ce înseamnă “a ști” sau să recunoască.
• Părtinire provine din cuvântul francez biais, ceea ce înseamnă un “înclinat” sau un “pantă”.”

Deci, definiția literală a prejudecății cognitive este o “înclinație în gândirea ta”.”

Înseamnă că creierul tău are o traiectorie încorporată care favorizează anumite concluzii în detrimentul altora. 

alții, indiferent de fapte.

Iată cum funcționează...

Creierul blochează 99% de date, păstrând doar informațiile emoționale sau confirmative. 

↓ 

Umple golurile cu presupuneri pentru a impune o narațiune. 

↓ 

Salvează doar vârful intens și finalul. 

↓ 

Decizia ta finală se bazează pe această realitate distorsionată.

Ce cauzează prejudecățile cognitive?

Poate vă întrebați: “Dacă oamenii sunt atât de inteligenți, de ce codul nostru are atât de multe erori?”

Răspunsul este simplu: Folosim un software învechit.

Creierul nostru nu a fost conceput pentru bursă, rețelele sociale sau foile de calcul Excel. El a fost conceput pentru a supraviețui în savana africană.

Iată cele 3 motive principale pentru care creierul nostru este predispus la prejudecăți cognitive.

1. Neconcordanță evolutivă

Creierul nostru este, în esență, o mașină de supraviețuire veche de 2 milioane de ani, care trăiește într-o lume digitală modernă.

În vremurile primitive, viteza era mai importantă decât precizia.

• Auzi un foșnet în iarbă.
• Presupui că este un leu și fugi. Dacă te înșeli, arăți doar ridicol.
• Te oprești să analizezi viteza vântului și frecvența sunetului. Dacă greșești, ești mâncat.

Natura a selectat oamenii care erau paranoici. Am supraviețuit pentru că am tras concluzii pripite (erori de tipul 1). 

Astăzi, același instinct de supraviețuire creează exemple comune de prejudecăți cognitive, determinându-ne să vedem tipare care nu există (teorii ale conspirației) sau să rămânem fideli triburilor noastre (politică), deoarece a fi singur însemna moartea.

2. Sistemul 1 vs. Sistemul 2

Câștigătorul premiului Nobel Daniel Kahneman a oferit cea mai clară definiție a prejudecății cognitive, descoperind că creierul nostru are două moduri de funcționare:

• Sistemul 1 (pilotul automat): Rapid, automat și emoțional. Nu necesită niciun efort. (de exemplu, să sari când auzi un zgomot puternic).

• Sistemul 2 (Pilotul): Lent, logic și calculat. Consumă multă energie. (de exemplu, rezolvarea 17 x 24).

Sistemul 2 este incredibil de leneș. Gândirea intensă consumă calorii, așa că creierul tău încearcă să o evite.

Când te confrunți cu o întrebare dificilă, cum ar fi:, “Această acțiune este o investiție financiară sigură?” (Sistemul 2), creierul tău o înlocuiește în secret cu o întrebare mai ușoară: “Îmi place logo-ul acestei companii?” (Sistemul 1). 

Deviația apare atunci când pilotul automat încearcă să piloteze avionul prin furtună.

1. Modul de economisire a energiei

Chiar dacă creierul nostru cântărește doar aproximativ 1,3 kg, consumă 20% din energia corpului tău.

Pentru a ne împiedica să murim de foame, creierul nostru încearcă să economisească energie. Nu vrea răspunsul perfect, ci un răspuns satisfăcător, pentru a putea merge mai departe.

Prejudecățile sunt pur și simplu scurtăturile pe care creierul tău le ia pentru a economisi energie. 

De ce prejudecățile cognitive sunt importante

Prejudecățile cognitive influențează fiecare decizie pe care o iei, de obicei fără ca tu să-ți dai seama. 

Trăim într-o lume care ne solicită constant atenția.

Dacă te uiți la codul prejudecăților cognitive, vei vedea că creierul ignoră faptele dificile și confuze și se concentrează pe ceea ce îi este familiar sau emoțional.

De aceea, dezinformarea se răspândește ca focul, deoarece creierul nostru nu vrea neapărat adevărul, ci doar povestea cea mai ușor de înghițit.

Dar aceste scurtături mentale pot fi periculoase. 

În loc să analizeze datele concrete, oamenii se bazează adesea pe intuiție sau pe vechile obiceiuri, doar pentru a termina treaba. Această greșeală poate costa bani sau poate distruge reputația.

Dar poate că cel mai surprinzător loc în care se manifestă prejudecățile este în scrierile tale. 

De fiecare dată când scrii o propoziție cu gramatică incorectă sau structură dezordonată, obligi cititorul să consume din prețioasa baterie a dispozitivului pentru a înțelege ce vrei să spui. 

Psihologii numesc acest lucru “sarcină externă.” Dacă le epuizezi bateria, nu te mai ascultă.

Pentru a combate acest lucru, puteți utiliza AI-ul nedetectabil. Verificator de gramatică.

Corectează gramatica și simplifică structura textului. Astfel, cititorul nu mai consumă energie mentală pentru a identifica erorile și se poate concentra în totalitate asupra ideilor tale.

[Verificați dacă scrierea dvs. este corectă din punct de vedere gramatical sau nu]

Impactul prejudecăților cognitive

Aruncați o privire la exemplele de prejudecăți cognitive pentru a vedea cum se manifestă acestea în lumea reală:

1. Asistență medicală

Cercetările sugerează că erorile de diagnostic apar în aproximativ 10% până la 15% de cazuri. Medicii sunt doar oameni, iar creierul lor este predispus să ia decizii pripite atunci când se află sub presiune.

• Medicul “se concentrează” asupra primului simptom pe care îl menționați. Chiar dacă rezultatele de laborator dovedesc ulterior că acesta este greșit, medicul rămâne blocat în prima impresie.

• Medicul încetează să mai caute răspunsuri în momentul în care găsește unul ușor. Confundă un răspuns plauzibil cu unul corect.

• Odată ce un pacient este etichetat (de exemplu, persoană care caută droguri), această etichetă rămâne. Noii medici repetă pur și simplu opinia vechiului medic, în loc să verifice faptele.

2. Finanțe și afaceri

În afaceri, credem că suntem logici, dar suntem conduși de frică și ego.

• Aversiunea față de pierderi durerea pierderii $100 doare de două ori mai mult decât bucuria găsirii $100. Acest lucru îi determină pe investitori să păstreze acțiunile care înregistrează pierderi, în speranța că acestea își vor reveni, în timp ce vând prea devreme acțiunile câștigătoare doar pentru a se simți în siguranță.

• Eroarea costurilor irecuperabile este “a arunca bani buni după cei pierduți”. Refuzi să renunți la un proiect eșuat doar pentru că ai investit deja timp și bani în el.

• Majoritatea oamenilor cred sunt mai deștepți decât piața. Acest lucru duce la pariuri riscante și jocuri de noroc în loc de investiții.

3. Recrutare

Managerii responsabili cu angajările blochează involuntar diversitatea, deoarece creierul lor preferă ceea ce îi este familiar.

• Angajăm oameni care ne amintesc de noi înșine. Dacă un candidat a studiat la aceeași școală ca tine sau îi place aceeași echipă sportivă, îl evaluezi mai bine. Astfel se creează o echipă de clone care gândesc exact la fel.

• Recrutorii resping adesea CV-urile în câteva secunde, pur și simplu pentru că numele nu le sună familiar. Este o reacție instinctivă care ignoră talentul real.

Pe măsură ce inteligența artificială preia serviciile de relații cu clienții și redactarea textelor, am dezvoltat o nouă prejudecată. 

Avem o neîncredere instinctivă față de lucrurile care par aproape umane, dar nu sunt chiar așa.

Aceasta se numește Efectul Uncanny Valley. Când ceva se apropie de expresia umană fără a o atinge pe deplin, apare disconfortul.

Acesta este locul în care AI nedetectabile Umanizatori AI ajutor. Acestea înmoaie formulările rigide, introduc nuanțe emoționale și redau ritmul natural al textului, astfel încât acesta să pară scris de o persoană, nu de o inteligență artificială.

[Umanizați textul dacă vi se pare prea șlefuit]

Diferite tipuri de prejudecăți cognitive

Numărul mare de prejudecăți poate fi copleșitor. Pentru a facilita înțelegerea, codul prejudecăților cognitive le organizează în funcție de problema specifică pe care creierul încearcă să o rezolve.

Iată o prezentare simplă a celor patru cadrane:

Problema	Prejudecata	Exemplu
1. Prea multe informații (Filtrăm datele în mod agresiv)	Heuristica disponibilității	Judecăm siguranța pe baza a ceea ce ne amintim cu ușurință. De exemplu, conducerea mașinii în locul zborului cu avionul după 11 septembrie, deoarece imaginile accidentului erau înfricoșătoare, chiar dacă zborul cu avionul este mai sigur.
	Părtinirea de confirmare	Vedem doar ceea ce vrem să vedem. De exemplu, ignorarea faptelor care demonstrează că greșești, în timp ce te obsedezi de faptele care demonstrează că ai dreptate.
2. Semnificație insuficientă (Conectăm puncte care nu există)	Efectul Halo	O singură trăsătură bună ne face să presupunem că totul este bine. De exemplu, a considera că o persoană frumoasă este automat inteligentă și amabilă.
	Eroarea jucătorului	Gândirea trecutului controlează norocul viitorului. De exemplu, “Roata s-a oprit de 10 ori pe roșu, deci urmează negru!” (Șansele sunt în continuare 50/50).
3. Necesitatea de a acționa rapid (Luăm decizii înainte de a avea toate informațiile)	Părtinirea de ancorare	Primul număr pe care îl auzim rămâne în minte. De exemplu, în discuțiile privind salariul, prima cifră menționată stabilește pragul pentru întreaga negociere.
	Eroarea costurilor irecuperabile	Refuzul de a renunța pentru că ai plătit deja. De exemplu, să termini un film groaznic doar pentru că ai cumpărat biletul.
4. Ce ar trebui să reținem? (Edităm amintirile pentru a economisi spațiu)	Regula vârfului-sfârșitului	Ignorăm partea de mijloc și ne amintim punctul culminant. De exemplu, să judeci o vacanță doar după momentele cele mai frumoase și ultima zi, ignorând părțile plictisitoare.
	Părtinirea retrospectivă	Efectul “Știam eu de la început”. De exemplu, ești convins că ai prezis câștigătorul meciului după ce acesta s-a terminat, chiar dacă înainte nu erai sigur.

Utilizarea IA în procesul decizional este o armă cu două tăișuri.

Prejudecăți moștenite Modelele de IA învață din internet. Deoarece internetul este plin de stereotipuri umane, IA le moștenește adesea. Acest fenomen se numește Părtinire algoritmică. 

Dacă nu ești atent, botul îți va reflecta prejudecățile.

Cu toate acestea, IA are un avantaj enorm față de oameni: nu are ego. Nu devine defensivă când o pui la îndoială.

Puteți forța AI Chatbot pentru a te provoca. Încearcă această provocare.

AI acționează reflectând defectele din logica ta pe care creierul tău nu le poate vedea din punct de vedere biologic. Ești gata să-ți verifici propriul creier? 

[Discutați acum cu AI nedetectabil →]

Exemple de prejudecăți cognitive în viața reală

Iată trei povești celebre din viața reală care ilustrează exact ce este o prejudecată cognitivă în acțiune.

1. Moneyball

Filmul Moneyball este exemplul perfect de prejudecată cognitivă care ilustrează modul în care efectul Halo poate distruge o afacere.

Timp de ani de zile, scouterii de baseball au selectat jucătorii pe baza instinctului. Căutau jucători cu o maxilară puternică sau cu o față frumoasă. Presupuneau că, dacă un jucător arăta ca o vedetă, atunci și juca ca o vedetă.

Director general Billy Beane și-a dat seama că era o prostie. A ignorat aspectul jucătorilor și s-a concentrat exclusiv pe cifre. 

2. 12 oameni furioși

Acest film clasic ne învață despre efectul bandwagon (a face ceea ce fac toți ceilalți).

La început, 11 din cei 12 jurați votează pentru vinovăție. O fac pentru că vor să se integreze. Se uită în jur, văd că toți ceilalți ridică mâna și se conformează pentru a evita o ceartă.

Un jurat refuză să urmeze turma. El obligă grupul să încetinească și să analizeze faptele. El demonstrează că doar pentru că toată lumea este de acord cu ceva, nu înseamnă că este adevărat. 

3. Golful Porcilor

În 1961, guvernul SUA a lansat o invazie dezastruoasă asupra Cubei. Cum au putut atât de mulți consilieri inteligenți să aprobe un plan atât de groaznic? Răspunsul este Gândire de grup.

Echipa președintelui Kennedy era plină de genii, dar membrii ei erau prea speriați să nu fie de acord unii cu alții. Nimeni nu voia să fie persoana negativă din încăpere.

Deoarece toată lumea a păstrat tăcerea, au presupus că toți ceilalți erau de acord cu planul.

După dezastru, Kennedy a încetat să mai angajeze “oameni care spun da la toate”. În schimb, el și-a încurajat echipa să discute, să dezbată și să-i conteste ideile. El a realizat că tăcerea este periculoasă.

Cum să reduci prejudecățile cognitive

Deoarece nu putem efectua o operație chirurgicală pentru a elimina prejudecățile din creier, trebuie să schimbăm mediul înconjurător. 

Iată planul pentru reducerea prejudecăților cognitive:

Modul # 1: Începeți prin a vă imagina că proiectul are deja eșuează peste un an, ceea ce induce creierul să identifice dezastre ascunse în prezent. 

Modul # 2: Apoi, desemnați un grup specific de detractori care să atace fără milă planul, asigurându-vă că expuneți punctele slabe înainte ca realitatea să o facă. 

Modul # 3: Când angajați, eliminați numele și fotografiile din CV-uri (ca la o audiție oarbă), astfel încât să evaluați abilitățile pure, nu persoana. 

Modul # 4: În cele din urmă, folosește exerciții de antrenament cerebral pentru a-ți reprogramă obiceiurile automate, acționând ca o terapie fizică pentru mintea ta.

Testați Detectorul AI și Humanizer cu widget-ul de mai jos!

Gânduri finale

Deci, ce este de fapt o prejudecată cognitivă?

Este sistemul de operare invizibil care îți conduce viața.

Nu le poți șterge din creier. Ești om, ceea ce înseamnă că ești frumos, nebunește de irațional. 

Vei continua să judeci oamenii după pantofii pe care îi poartă, te vei panica când bursa va scădea și probabil vei considera că melodia pe care ai ascultat-o de trei ori astăzi este o capodoperă.

Dar acum știi că există o problemă.

Și să știi că creierul tău încearcă să te păcălească? Ei bine, acesta este primul pas pentru a te asigura că nu va reuși. 

Fii atent, ascultă-ți instinctul și, când ai îndoieli... lasă datele să decidă.

Păstrați-vă gândirea și scrierea clară, credibilă și umană cu AI nedetectabil.